cv

CURRICULUM VITAE
Informatii personale:
Nume: Talmaciu Alexandra
Adresa: sat Scheia, comuna Alexandru Ioan Cuza
Telefon:0748457228
E-mail:talmaciu.alex@yahoo.com
Naţionalitate:română
Data naşterii:25.03.1990
Educaţie şi formare:
2005-2009,Şcoala Normală „Vasile Lupu”,Iaşi
Clasa cu specializarea invatator-educatoare
2001-2005, Şcoala Normală „Vasile Lupu”,Iaşi
Clasele V-VIII
Aptitudini şi competenţe personale
Limba maternă: limba română
Limbi străine cunoscute:
Limba franceză(citit,scris,vorbit) foarte bine
Limba engleza(citit,scris.vorbit) foarte bine
Limba italiana(citit,scris.vorbit) satisfăcător
Aptitudini şi competenţe sociale
tolerenţă faţă de alte culturi
lucrul în echipă,clasă,familie
Aptitudini şi competenţe tehnice
Utilizare computer(word,power point,excel)
Alte aptitudini şi competenţe:curiozitate,serioziate
Hobby-uri : calatoriile, muzica,dansul

Dezvoltarea durabila

Dezvoltarea durabilă s-a vrut a fi o soluţie la criza ecologică determinată de intensa exploatare industriala a resurselor şi degradarea continuă a mediului şi cauta in primul rand prezervarea calităţii mediului înconjurător, în prezent conceptul s-a extins asupra calităţii vieţii în complexitatea sa, şi sub aspect economic şi social.
Obiect al dezvoltării durabile este acum şi preocuparea pentru dreptate şi echitate între state,
Conceptul de dezvoltare durabila a luat nastere acum 30 de ani, ca raspuns la aparitia problemelor de mediu si a crizei resurselor naturale, in special a celor legate de energie. Practic, Conferinta privind Mediul de la Stockholm din 1972 este momentul in care se recunoaste ca activitatile umane contribuie la deteriorarea mediului inconjurator, ceea ce pune pericol viitorul Planetei.u numai între generaţii.
Ea a avut ca rezultat elaborarea mai multor conventii referitoare la schimbarile de clima (reducerea emisiilor de metan si dioxid de carbon), diversitatea biologica (conservarea speciilor) si stoparea defrisarilor masive. Tot atunci a fost elaborata si Agenda 21 - Scopul declarat al Strategiei reinnoite este acela de actiona pentru o imbunatatire continua a calitatii vietii atat pentru generatiile prezente, cat si pentru cele viitoare. Dar acest lucru nu se poate obtine decat in cadrul unor comunitati capabile sa utilizeze resursele in mod rational si eficient si sa descopere potentialul ecologic al economiei, asigurand prosperitate, protectia mediului si coeziune sociala.planul de sustinere a dezvoltarii durabile.

Pastele

Paştele este o sărbătoare religioasă întâlnită, cu semnificaţii diferite, în creştinism şi iudaism. Unele obiceiuri de Paşti se regăsesc, cu semnificaţie diferită, în antichitatea anterioară religiilor biblice.


Paştele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creştine, care comemorează evenimentul fundamental al creştinismului, Învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creştine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Paştelui marchează începutul anului ecleziastic creştin. Există unele culte creştine care nu sărbătoresc Paştele.

Paştele creştin este o sărbătoare religioasă variabilă (nu începe la o dată fixă din calendarul civil), care începe obligatoriu într-o duminică (Ziua Domnului).Paştele este întotdeauna la o săptămână după "Florii". Data Paştelui se stabileşte în funcţie de Echinocţiul de primăvară.



De Pasti se vopsesc oua in special rosii, unii oameni vopsesc si alte culori, ca de exemplu: verzi, albastre, galbene, mov, violet... Crestinii se duc in Saptamana Mare (ultima saptamana inainte de Pasti) sa se spovedeasca si sa se impartasasca. In Vinerea Mare, seara, se merge la inconjurat Sfanta biserica si a trece pe la mormantul Domnului (pe sub masa)cu un buchet de flori. Tot de Pasti gospodinele fac Pasca ,Cozonac,Drob si alte mancaruri traditionale dupa preferinte.

anul international de promovare a dialogului intercultural

Dialogul intercultural este esential in cadrul societatii complexe în care trăim. De aceea, Uniunea Europeană îi dedică un an tematic.
Se spune despre spanioli c-ar fi mândri şi orgolioşi, despre englezi că sunt încrezuţi, pe când germanii sunt consideraţi riguroşi şi disciplinaţi, iar francezii aroganţi…Toate acestea nu sunt decât idei preconcepute, transmise din generaţie în generaţie, care adesea arată fie că nu-i cunoaştem pe ceilalţi, fie că îi înţelegem greşit.
Originile etnice sau religiile diferite accentuează incapacitatea de înţelegere reciprocă dincolo de graniţele Europei sau în relaţie cu populaţiile care au ales calea imigrării. Câţi europeni nu confundă oare religia musulmană cu islamismul?De aceea, Uniunea Europeană a decis ca anul 2008 să fie Anul european al dialogului intercultural. Obiectivele acestui demers sunt multiple:
sensibilizarea europenilor faţă de importanţa dialogului;
promovarea valorilor comune şi a noţiunii de respect reciproc;
încurajarea schimburilor culturale şi a dezbaterilor.
O atenţie deosebită va fi acordată dialogului interconfesional.
De-a lungul acestui an tematic, se vor organiza o campanie de informare şi o serie de evenimente pentru care a fost prevăzut un buget de 10 milioane de euro. De asemenea, Uniunea va realiza studii şi consultări care vor permite o monitorizare pe termen lung. Anul tematic se va încheia cu un forum intercultural care va reuni societatea civilă, reprezentanţi ai diferitelor confesiuni, precum şi politicieni.

martie,luna martisorului

Luna mărţişorului

Pentru cea de a treia lună a anului, care se apropie, cea mai veche denumire a fost chiar marţ (formă moştenită din lat. martius), prezentă, de exemplu, încă în texte coresiene, dar denumirea populară a fost înlocuită în scris de variantele culte, mart şi martie (de provenienţă slavonă şi neogrecească).

Un foarte interesant fenomen lingvistic pentru discuţia de faţă îl reprezintă trecerea celui mai vechi nume al lunii asupra obiectului decorativ de astăzi, purtat mai ales de fete şi femei, din prima zi a lui martie, o practică magică la origine, întrucât i se atribuia puterea de a asigura sănătatea, iar momentul avea semnificaţia lui augurală: obiceiul datează din perioada când martie era, după ciclurile vegetaţiei, prima lună a anului. Însuşi obiectul s-a numit, până la începutul secolului trecut, chiar marţ; iată mărturia dintr-un text popular: „Hai să punem marţuri la mână, să fim sănătoşi”.

De la acest substantiv s-a dezvoltat o bogată familie diminutivală; luna, ca şi firele de aţă roşie şi albă purtate acum în piept, s-au numit mărţişor, iar obiectul de podoabă a cunoscut şi alte forme de alint: marţăruş, mărţiguş, ba chiar mărtişor!

Pe măsură ce uzul curent a adoptat termenul martie pentru luna respectivă, marţ şi diminutivele sale s-au specializat pentru a denumi obiectul devenit de podoabă şi, de aici, martie a devenit luna lui mărţişor sau luna mărţişorului.

Ne reţin atenţia şi aspecte etnografice primordiale în legătură cu mărţişorul. Ca notă generală, acesta se făcea din două fire de aţă (sau de lână), de culoare albă sau roşie, împletite, şi se purta la gât, la mână sau la picior.

Pentru sfârşitul secolului al XIX-lea, se consemnează frecvent că se punea şi o monedă (de aur, de argint sau din alt metal): „Se leagă la gât un fel de zgardă din alb şi roşu şi cu nişte parale; se dezleagă la Moşi”; „fetele îşi leagă la gât şi la mână un fir de lână roşie şi unul alb, aninând la gât şi parale; le poartă până la Florii; atunci zgardele se leagă de copacii din grădină, iar paralele se poartă până la Sf. Gheorghe, când cumpără cu ele caş proaspăt (sau pâine) şi vin roşu; să fie roşii ca vinul şi albe cum îi caşul”.

Asocierea culorilor alb şi roşu, ale firelor de aţă, cu acelea ale unor alimente având semnificaţie simbolică (pâine, brânză, vin) se explică printr-o optică pastoral-agricolă: „mărţişor făcut de la lăsatu de sec de brânză; fata îl trece prin brânză, ca să fie albă ca brânza (suntem departe de moda „bronzatului”) şi-l spală şi prin vin, ca să fie roşie ca vinul”. Sănătatea, frumuseţea şi fertilitatea, ca finalităţi ale vechii practici magice, se manifestă şi prin obiceiul de a scoate mărţişorul când înfloresc pomii: „Îl pun într-un zarzăr sau prun care înfloreşte”. În cursul unor anchete etnolingvistice din secolul trecut, se constata că obiceiul, marcat încă la ţară de semnificaţii magice, era deja pe cale de dispariţie.

În urma pătrunderii în mediul urban, „voga” în care se află el astăzi se prezintă ca o revigorare (în parte comercială), într-o altă ipostază: aceea de felicitare la început de primăvară, exprimată prin obiecte miniaturizate, într-o diversitate ce descurajează orice ambiţie de inventariere. Totuşi, o tentativă de abordare din perspectiva antropologiei culturale ar putea avea ca punct de plecare simbolica unor obiecte (amuletele) ce s-au purtat iniţial, înaintea banilor (transpuse în potcoavă, frunză de trifoi cu patru foi, ghiocel, un coşar; mai nou: semne zodiacale).

Mai este o deosebire importantă: pe vremuri, mărţişoarele, din fire de aţă, cu mici cănăfiori sau rozete (din Basarabia am primit cândva un mărţişor cu doi papucei, unul alb şi unul roşu!), erau confecţionate de fete şi oferite flăcăilor (care le purtau la căciulă sau la pălărie); astăzi, fetele aşteaptă ca atenţia să se manifeste din partea băieţilor, ca în cazul oricărei felicitări…Dar ni s-a păstrat esenţialul: firele de mătase ale mărţişorului sunt tot de culoare albă şi roşie!

test

LIGA CAMPIONILOR Steaua - Real Madrid 1 - 4

ATENTIE, Am dorit sa verific Trackback .Ce comentarii frumoase am pierdut....Feriti-va sa nu patiti la fel.

WordPress Asoc Romane pt Patrimoniu



2008 O carte pe zi



Daco-RomanicaInterferente cultural istorice

o primavara frumoasa tuturor

iubirea

Poate ca de multe ori ne intrebam ce este dragostea? Ce cuvinte pot invalui acest termen pentru a-i conferi statutul optim?Daca exageram?Sau daca din contra suntem prea modesti? Dragostea adevarata este evidenta, nu poate fi ascunsa, respira prin intermediul nostru, capata culoare si lumina, prin fiecare gest, cuvant. Cine poate spune ca nu iubeste? Iubim mereu, dar de cate ori am iubit cu adevarat o persoana? De cate ori putem spune ca am simtit fluturi in stomac si ca ne bate inima mai repede cand am vazut pe cineva. Eu cred ca o viata fara dragoste este asemenea unui an fara primivara, unei flori fara petale, unui arbore fara pamant. Fara dragoste suntem goi sufleteste. Dragostea ne da puterea sa trecem peste obstacole, sa triumfam, sa fim mai toleranti, este unirea a doua trupuri intr-u singur suflet. Cand ai dragostea in maini, esti stapanul universului, incompatabil. simti ca poti pasi peste ape, poti zbura in vazduhul nemarginit, ti-e dor de rasuflarea celuilalt,inchizi ochii,si te vezi purtat in bratele iubirii infinite. Fiecare are nevoie de dragoste, fiecare are nevoie de un suflet alaturi, de echilibru, liniste sufleteasca, de frumusetea zilelor si noptilor petrecute in doi.Inseamna sa te daruiesti, sa stii sa tresalti in tonalitati inalte pe culmile raiului, este focul ce ne purifica. Dragostea inseamna cugetare, hotare, a te angaja printr-o promisiune, este jocul in care amandoi pot castiga. Iubirea nu are legi, granite, frane. Dragostea adevarata este o limba pe care surzii o pot auzi, orbii o pot vedea, invalizii pot simti. Nu te lasa sa gresesti, si cand o faci are puterea de a spune te iert.